Teiul
Teii sunt copaci foioși, ajungând până la 40 metri înălțime, cu frunze ce au o anvergură de 6–20 cm, străbătute de nervuri.
Frunzele sunt lung-pețiolate, rotunde, ascuțite la vârf, iar pe fața inferioară se observă nervuri proeminente.
Teiul produce flori, în număr de 2–10 pe ram, uneori și mai multe, de culoare alb-gălbuie, plăcut mirositoare, așezate pe un peduncul comun, concrescut aproape pe jumătatea lungimii lui, cu o bractee lungă în formă de limbă, de culoare verde-gălbui. Fiecare floare este formată din 5 sepale care cad în momentul înfloririi, 5 petale, numeroase stamine și un ovar globulos.
Fructul este o nucă de formă sferică sau ovală de dimensiuni mici.
Ce substanţe conţine floarea de tei?
Pentru a obţine un potenţial maxim din punct de vedere al substanţelor active, florile de tei trebuie culese imediat dupa înflorire, la 1-2 zile după ploaie, pe vreme însorită, şi apoi trebuie uscate la umbră. Florile de tei conţin mucilagii, uleiuri esenţiale, taninuri, glucozide, flavonoide, zaharuri, mangan şi vitamine.
Ceaiul de tei are un efect calmant şi liniştitor pentru copii, ajutându-i să doarmă mai bine. În cazul unor răceli uşoare, ceaiul de tei cu un strop de lămâie face minuni, prevenind deshidratarea şi pentru a produce transpiraţia, pentru a ajuta la urinare şi chiar pentru a scădea febra.
În cazul inflamaţiilor căilor respiratorii, ceaiul de tei este un puternic adjuvant, precum şi în cazul tusei, a stărilor nervoase şi a durerilor de cap. Tulburările de la nivelul stomacului pot fi şi ele alinate cu ajutorul ceaiului de tei.
Băut calduţ, ceaiul de tei este de mare ajutor în caz de răceală şi gripă, reglează temperatura organismului şi decongestionează căile nazale. El stimulează transpiraţia şi scade febra, reduce inflamaţiile şi ameliorează durerile de cap. Sub formă de gargară sau inhalaţii, se utilizează cu succes pentru combaterea stomatitei, amigdalitei, faringitei şi laringitei.
La bebeluşi, atenţia trebuie să fie sporită. Împiedică absorbţia fierului în organism, iar ceaiurile îndulcite cu zahăr sau cele instant îi pot crea dureri de stomac şi o stare de agitaţie. De asemenea, ceaiul poate deshidrata bebeluşul, deoarece, consumat în cantităţi mari pentru vârsta lui, ceaiul îi poate suprasolicita rinichii.
Printre persoanele care nu trebuie să consume ceai se numără gravidele (în special în ultimul trimestru de sarcină, pentru că substanţele din tei subţiază sângele şi creşte riscul de hemoragie postpartum), pacienţii cu anemie (împiedică absorbţia de fier), cardiacii (poate accelera ritmul cardiac) şi şoferii (teiul poate produce ameţeală şi stare de somnolenţă). Ceaiul de tei face minuni atunci când suferim de dureri de cap, oboseala, răceală şi gripă, anxietate.
Stimulează transpiraţia şi reduce febra.